În ultimele două decenii s-a înregistrat o adevărată renaștere în arta contemporană românească, figurile majore ale țării în sculptură, portret și pictură au apărut pe scena avangardei mondiale. Această selecție din zece dintre marii artiști contemporani din țară și unde să îi găsească ar trebui să servească drept o introducere potrivită pentru cei dornici să vadă despre ce este vorba.
Marius Bercea | Galeria Blain Sud
Şcoală
Născut în 1979, Marius Bercea reprezintă acum una dintre cele mai distincte figuri ale așa-numitei Școli Cluj. Piesele sale colorate caleidoscopic pot fi văzute în contextul unei Românii în schimbare, aruncând o curioasă mișcare de stiluri impresioniste, dadaiste și avangardiste, care încapsulează interfațările contemporane ale diferitelor ideologii divergente, amestecând adesea sublimul și sumbra, ba chiar amalgamează diferite topografii din întreaga lume. Luați lucrarea sa petrolieră din 2011, Adevăruri cu multiple măști, în care contururile individuale ale oamenilor fără chip sunt prăpădite într-o mare de monstruozități concrete și construcții urbane maligne sau piesa sa din 2014, Animation Suspended, care fuzionează psihedelic domeniile geografice ale Transilvaniei și California. Marius Bercea, Flacăra fetiței micului meci, 2013. © Marius Bercea, Foto
Deplasat între capitala artistică și culturală a României, Cluj-Napoca și studioul său, în mijlocul districtelor boemice înflorate din nordul Berlinului, Adrian Ghenie este acum una dintre cele mai consacrate figuri din gama de artiști contemporani din țară. De la absolvirea prestigioasei Universități de Artă și Design din Cluj în 2001, Ghenie a produs prolific, prezentând în expoziții atât de îndepărtate precum Veneția, Liverpool, Los Angeles și San Francisco. Lucrările sale afișează un stil crud și visceral, care face bine să dezconvingă privitorul cu o cacofonie de linii deplasate, neclarități, figuri fără chip și portretul lui Kafkaesque. Mulți s-au remarcat pentru sentimentul politic excesiv de clandestin, care la rândul său a fost legat de experiența proprie a copilăriei din România a lui Ghenie din spatele Cortinei de Fier.
Fotograful Alexandra Croitoru s-a născut la București în 1975 și a absolvit Academia Națională de Arte în 1998. De atunci a expus lucrări în prezentări solo la Copenhaga, Praga, Berlin și Viena și a prezentat piese la Bienala de arte vizuale contemporane de Balkan. Femei Artiste din Sofia, în 2003. Lucrarea ei se îndreaptă spre a contesta rolurile tradiționale de gen și prejudecățile față de femei, concentrându-se în mare măsură pe redarea femininului în discursurile modei și stilului.
Ciprian Mureșan s-a născut în România în 1977 și a studiat la Academia de Arte Plastice din Cluj-Napoca, pe care a finalizat-o în 2000. Astăzi este redactor principal al revistei IDEA art + societatea periodică și a expus la New York, Londra și la un număr de Bienale, de la Veneția la Sydney. Opera sa este extrem de politizată și adoptă o abordare îndrăzneață pentru a examina golul dintre ideologiile comuniste și cele capitaliste. Este faimos în special pentru piesa sa din 2004 „Salt în gol - după trei secunde” și pentru lucrarea sa multimedia „Choose” (2005), care critică dominanța idealurilor de piață liberă.
Criticând diviziunea dintre modernism și post-modernism și deconstruirea status quo-ului politic la fiecare rând, opera lui Cristi Pogacean s-a mutat să pună la îndoială ideile acceptate de autor, putere, credință și cunoaștere. Mulți critici au remarcat stilul său de creație al proletariatului, citând lucrări precum piesa sa din 2006, „The Abduction from the Seraglio” - o prezentare profundă a jurnaliștilor români, după ce au fost prinși de forțele extremiste din Irak, realizate curând ironic de mediul ales de covor țesut.. Alții s-au uitat la „Obeliscul” său uimitor din Bienala de la Veneția din 2007, care transformă acel clasic al monolitilor autoritari într-o simplă casă de păsări elaborată.
Cu lucrări premiate în mediile divergente de dans, film, sculptură, pictură și artă de instalare, reeditarea modernistă a lui Mircea Cantor în stilul Duchamp, completată cu tot surrealismul său de marcă, absurditatea intrigantă și excentricitatea dadaistă, a crescut pentru a deveni unul dintre cei din România cele mai unice exporturi contemporane. Lucrările sale contestă în mod repetat categoriile artistice tradiționale, prin deplasarea subiecților evidenti și a diferitelor interacțiuni către medii cu totul noi, și adesea neidentificabile. De exemplu, în 2005, piesa sa video Deeparture a arătat un lup și un cerb închis împreună într-un singur spațiu; raportând simultan o nouă viziune asupra vânătorului și vânatului și jucându-se cu conceptul de climax sau inevitabilitate. Astăzi, Cantor continuă să lucreze în diferite medii și trăiește între Paris, Berlin și România sa natală.
Faimos în toată România pentru sculpturile și piesele sale de instalare curioase, Rudolf Bone trăiește și lucrează în prezent în orașul de vest Oradea. Deși a oscilat între perioadele de inactivitate din ultimele decenii, exponatele lui Bone rămân remarcabile pentru utilizarea generală a materialelor găsite și a tendințelor descontructiviste. Unele dintre cele mai cunoscute prezentări ale sale includ efigia sa emblematică a foliei de staniu a formei umane și selecția dublă de Megalopolis și Die care a avut loc în cadrul expoziției de avangardă DICE (2010), la Planul B Galeria din Berlin. Portretele magnetice ale vieții rurale și urbane ale lui Șerban Savu transmit o imagine instantanee a status quo-ului, care permite spectatorului un fel de voyeurism cultural care este axat pe interiorul neexploat al națiunii și spațiile metropolitane nedescriptate ale națiunii. Este deosebit de important faptul că Savu alege să obscureze orice elemente personale ale picturilor sale, îndepărtând trăsăturile faciale percepute de subiecții săi, de parcă oamenii de aici sunt în întregime orbi de lentila artistică care se concentrează asupra lor. Așa cum muncitorul din „The Balcony” (2006) și băieții din „Weekend 2” (2007) nu știu privirea noastră, la fel și ei nu știu despre mașinile marilor morasi politici care își schimbă în prezent patria iubită - o patrie care este înfățișată aici cu o frumusețe bucolică verde și curățenie civică. Vezi opera lui Serban Savu la Galeria David Nolan, 527 West 29th Street, New York, SUA, +1 212 925 6190
Mai multe informatii
Deschideți în Google Maps
Londra, Regatul Unit
Meniu Vizualizare
Accesați pagina de Facebook
Trimite un email
Dă-ne feedback
Victor Man | Haus der Kunst
Salutat ca artist al anului 2014 de Deutsche Bank, Victor Man este fără îndoială unul dintre cei mai iconici contemporani români care lucrează în prezent. Piesele sale emană un personaj întunecat, mistificant și plictisitor, remarcat pentru tendințele sale suprarealiste și pentru atitudinea jucăușă față de tabu. Luați-i aclamata piesă „Grand Practice” din 2008, care este învăluită într-o nuanță de vis întunecată de umbre întunecate și înfățișează un curios hibrid-bărbat de cal îmbrăcat în armuri și curele. Vine cu o serie întreagă de sugestii și lasă privitorul să se întrebe dacă au asistat doar la un ritual faustian clandestin sau la vreun act banal de satisfacție sexuală crudă.
Vezi opera lui Victor Man la Haus der Kunst, Prinzregentenstraße 1, München, Germania, +49 89 21127113
