Rusia a fost o dată pentru internet gratuit și deschis, dar în ultimii ani a trecut la cenzurarea a ceea ce cetățenii săi pot și nu pot accesa online într-o manieră similară cu guvernul chinez.
În aprilie, guvernul rus a ordonat interzicerea aplicației de mesagerie Telegram. Telegram securizează mesajele utilizatorilor săi prin criptare, dar Rusia s-a mișcat împotriva aplicației, deoarece a refuzat să permită accesul din spate al guvernului la conversații.
În procesul încercării de a interzice Telegram, Rusia a procedat la blocarea a milioane de adrese IP, afectând serviciile Amazon Web și serverele Google Cloud în proces și perturbând aproape întregul internet din toată țara.
De asemenea, Rusia a blocat accesul la site-uri în martie 2017, după ce i-a acuzat că promovează proteste anti-guvernamentale ilegale, care erau planificate pentru Piața Roșie a Moscovei. Guvernul a susținut că protestul studenților a fost ilegal, deoarece organizatorii nu au solicitat permisiunea în prealabil și au folosit acest lucru ca un motiv pentru a bloca site-urile care încurajează evenimentul anti-înființare.
Această cenzură pe internet a fost posibilă prin mai multe legi adoptate ca răspuns la protestele în masă la sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012, când a avut loc cea mai mare demonstrație împotriva guvernului de la sfârșitul Uniunii Sovietice. Social media a fost folosită pentru a ajuta la organizarea protestelor, care a fost notat în mod corespunzător de președintele rus Vladimir Putin. O lege la sfârșitul anului 2012 a dat guvernului rus puterea de a bloca un anumit conținut online.
Încercările rusești de a tăcea anumite voci online sunt ajutate de atitudinea generală față de internetul din țară. Un studiu realizat în 2016 a constatat că 60% dintre ruși cred că cenzura pe internet a fost necesară. Sondajul a fost realizat de o firmă de cercetare independentă și a constatat că doar 25% dintre cei solicitați erau împotriva cenzurii pe internet.
Cu toate acestea, internetul din Rusia rămâne în mare măsură accesibil, în principal din cauza dificultății de a-l cenzura. Putin a indicat în 2014 că dorește să înființeze un internet construit în limba rusă, ajungând chiar până la definirea internetului ca „proiect CIA”. Acesta ar fi un pas drastic spre de-globalizarea internetului și ar putea determina alte țări să-și construiască propriile rețele departe de altele.
În China, guvernul a adoptat o abordare rapidă și slabă a cenzurii pe internet, recunoscând că controlul acesteia ar putea aduce avantaje politice și economice. Prin izolarea internetului chinez de restul lumii, guvernul a făcut imposibilă accesarea cetățenilor săi pe Facebook și Google. Aceasta a însemnat că cultura internetului din țară a evoluat diferit, iar companii chineze precum Weibo și Alibaba, printre altele, ar putea prospera, necontenite de concurenții internaționali. Și, desigur, legile definesc orice disidență anti-guvernare online.
