„Constantinopolul” lui Lady Mary Wortley Montagu face parte din serialul nostru de poezie de vară, dedicat să facă din nou liric sezonul vacanțelor. Ea a scris poezia în ianuarie 1718, în timp ce stătea la Pera (ziua modernă Beyoğlu) la o casă de vară cu vedere la marea capitală.
Lady Montagu, pictată de Jonathan Richardson © WikiCommons
Dacă cea mai mare lucrare a lui Lady Montagu va fi întotdeauna, în mintea mea, latura ei din 1731 împotriva lui Jonathan Swift (care include linii atât de delicioase precum: „Mă bucur că vei scrie, / vei furniza hârtie când voi face rahat.”), ea este amintită astăzi în principal pentru scrisorile și eseurile sale, în special cele referitoare la călătoriile sale în Imperiul Otoman (a fost soția ambasadorului britanic la Constantinopol). Cu toate acestea, talentele ei poetice sunt de necontestat, deoarece această poezie face din abundență clar.
Poziționând Marea Britanie înfricoșătoare și iernată în opoziție cu reședința ei fermecătoare și hotărâtă de veri, poemul navighează prin istoriile ambelor țări. Ea folosește comparația pentru a critica ceea ce vede drept vanitatea vârstei sale, în special vanitatea tribunalului, care nu poate ajunge aici în „Micul loc”, cu vederea asupra orașului vechi magnific:
Constantinopol, de Lady Mary Wortley Montagu
Scris
Ianuarie 1718
în chioșcul de la Pera
cu vedere la Constantinopol
Dă-mi Dumnezeu Mare (am spus eu) o fermă mică
în vară umbră și în iarnă caldă
unde un izvor rece dă naștere unui pârâu limpede
de Nature alunecând pe o stâncă mușcătoare
Nu în mod artizanal în transportul Leaden Pipes
Sau căzând foarte mult într-o cascadă forțată
Păruță și nesolvată înfășurare prin Umbra.
Tot Cerul plin de bine s-a adăugat la Praierul meu
un climat mai moale și un aer mai pur.
Insula noastră înghețată Iarna răcoroasă se leagă
Deformat de Ploaie și vânturi groaznice
ai witherd Woods a crescut alb cu hoary Frost Frost
conducând furtuni, frumusețile lor împrăștiate s-au pierdut
Păsările Tremurătoare se ascund copertele lor fără frunze
Și căutați în Climes îndepărtate un Soare mai cald
Nimfele de apă urnele lor tăcute se deplâng
Chiar și Thames nu a făcut mai mult un râu acum
Pajiștile sterile nu mai oferă încântare
de Glist'ning Snows te-a făcut dureros pentru Sight.
Aici Vara domnește cu un zâmbet etern
Și recoltele duble binecuvântează solul fericit.
Câmpuri corecte și fertile pentru a încălzi Cerul îngăduitor
Are fiecare farmec din fiecare anotimp!
Fără ucidere la frig nu deformează Anul Beauteous
Florile primăvara nu se tem frica de iarnă
Dar, pe măsură ce voi, părintele Trandafir decădere și moare
Voi, Bud Buduri, culorile sunt mai strălucitoare
Și cu dulciuri proaspete, adulți cu parfum de mamă
În apropierea lor, Vi'let strălucește cu mirosurile cele mai stricte
Și înflorește în mai mult de dresul Tyrian Purple
Bogatul Jonquils afișează strălucirea lor aurie
Și strălucește în glorii care imită ziua.
Acești Grozav mămăligați Frunzele lor vii păstrează
Curentele încă murmură nedefinit de Rain
Iar creșterea Verde împodobește câmpia Fruitfull
Nebunul neîntrerupt cântă, Warm'd wth Disfrutarea primăverii perpetue.
Aici, din fereastra mea, am sondat imediat
Orașul înghesuit și Marea răsunătoare
În priveliști îndepărtate, se văd munții Assian în ascensiune
Și pierdeți culmile de zăpadă în cerurile voastre.
Deasupra acelor munți, înălțimea Olympus Tow'rs
Scaunul parlamentar al puterilor cerești.
Nou pentru tine Văd admirați ochii mei răvășiți
Fiecare semilună breslată și fiecare filă antică
Târgul de târg unde a fost scufundat în stare de repaus
Monarchul Lazy își topește zilele fără gând
Moscheile de marmură sub ale căror domuri extraordinare
Sultanii războinici de război dorm în morminte liniștite
Acele Structuri superioare odată ce creștinul se lăuda
Numele lor, ungerii lor și frumusețile lor au pierdut
Acele Altars strălucitoare aur, scultură wth grac'd
De către un zel barbar al foilor sălbatici, defac'd
Convente în care împărații profesau de altădată
Stâlpii Labour’d despre care au spus Triumfii lor.
Vain Monuments of Men, care au fost odată grozavi!
Sunk, nedisimulat, de un singur destin comun!
Cum ești orașul Imperial, scăzut!
Unde sunt Speranțele tale de glorie romană acum?
Unde sunt Palatele tale de Prelate
Unde s-a aflat în prealabil Pomp în Purple Luster?
Atât de vast, încât ar putea să locuiască regii Youthfull
Deci Splendid; pentru a mulțumi o mândrie a patriarhilor
Acolo unde artiștii greci și-au afișat toată abilitatea
Înainte ca științele fericite să decadă;
Atât de vast, încât ar putea să locuiască regii Youthfull
Deci Splendid; să mulțumească o mândrie patriarhă;
Mănăstiri în care împărații au desfășurat vechime, Stâlpii Labour’d despre care au spus Triumfii lor, Vain Monuments of Men, care au fost odată grozavi!
Îmbrățișați-vă, nedistingându-vă într-un singur destin comun!
Un mic punct, micul Fenar conține, Dintre nobilimea greacă, rămâne săracul, În cazul în care alte Helens arată ca farmecele puternice
După cum s-a angajat în război Lumea războinică:
Acele nume cu care se poate lăuda Roial Auncest
În medie, Mechanic Arts a pierdut în mod obscur
Acei Ochi un al doilea Homer ar putea inspira, fix'd la Loom, distruge focul lor inutil.
M-aș fi gândit la un punct de vedere care se izbește de mintea mea
Scurtul livred Vanity of Human kind
În Obiecte Gaudy îmi răspândesc Vederea, Și întoarceți-vă unde Pompa de Est oferă încântare gayului.
Vedea; vastul tren în diverse obiceiuri s-a îmbrăcat!
De Bright Seymetar și Sable Vest;
Vizirul mândru, distingea că e restul!
Șase sclavi în gay Attire își țin brida;
Brida lui aspră cu pietre nestemate, Stirups Gold;
Steedul lui de zăpadă s-a împodobit cu o mândrie fastuoasă
Trupele întregi de soldați montate de partea sa, Acestea aruncă creasta Plumy, ghidul cursanților arabi.
Cu o îndatorire minunată, își declină ochii, Nu se strigă strigăte de strigoi zgomotoase;
Tăcere în stat solemn la care participă marșul
Până la temutul Divan se termină procesiunile lente.
Cu toate acestea, aceste obiecte nu sunt deloc gay, Marina aurită care împodobește marea, Orașul în ascensiune în confuzie;
Magnific ar fi format neregulat
Unde pădure și palate dintr-o dată surprind
Grădini, pe grădini, apar domuri pe domuri
Și nesfârșite frumuseți obosesc ochii rătăcitori, Deci, calmează dorințele mele, sau așa îmi fermecă mintea, Ca această retragere, ferită de felul uman.
Niciunul de succes de la Knaves nu încântă Spleen
Niciun Coxcombs tawdry Splendor îmi șochează Vederea;
No Alarm Mob îmi trezește temerile feminine, Niciun Merit nerecomandat nu îmi cere Lacrimile;
Nici laudă mintea mea, nici invidia nu mă doare urechea, Chiar și Fame it selfe abia îmi poate ajunge aici, Impertinență cu tot trenul ei Tattling
Bine delicioase Flatterys Bane
Nebunie cenzuratoare; Furia zgomotoasă a petrecerii;
Mila cu care trebuie să se angajeze
Cine îndrăznesc să aibă Virtutea într-o epocă vicioasă.
